Mai mult pentru fiecare

Orasul respira tinerete prin toti porii. Uneori te imbata cu miros de mar sau de ceai parfumat sau de cantec.

Diferentele dintre noi par aici mai blande si mai frumoase, vechiul si noul isi dau mana cu respect iar batraneatea pare un timp pentru a privi cu mai multa veselie spre trecut si viitor.

Pe strazi sunt destule culori pentru fiecare, destula sanatate, destula muzica, destula inghetata pentru copii, destul timp, destul soare.

Asa ca uneori te intinzi pe iarba si cu ochii catre cer simti ca soarele e de ajuns sa fii fericit.

Scrisoare catre Mos Craciun

Draga Mos Craciun,

Mi-e rusine sa iti scriu pentru ca sunt sunt un baietel cam obraznic.
Uneori nu imi strang frumos jucariile asa cum spune mama,
Mai demult am varsat cerneala pe covor…
Aseara cand am luat cateva bombonele din brad, am spart un globulet
si mama iar s-a suparat.
Te rog sa ma ierti ca am colorat cu creta peretele din camera mea,
Ca uneori imi arunc ghetutele peste tot,
Ca la gradinita nu desenez frumos,
Ca am tras-o pe sora mea de codite,
Ca am rupt margelele mamei,
Ca am daramat ghiveciul cu flori,
Ca am suflat in lumanarile de la ziua fratiorului meu
Ca nu mananc tot din farfurie,
Ca nu am invatat sa merg pe bicicleta,
Ca ma mazgalesc cu pixul pe maini,
Ca i-am dat si lui Toto sa bea lapte din farfuria mea..

Cred ca tati si mami sunt foarte suparati pe mine pentru ce fac.
Intr-o zi mi-au adunat intr-un sac toate jucariile stricate si le-au dus la gunoi.
Tati a spus ca o sa imi cumpere altele noi, dar eu tot am plans.
Dar cel mai mult imi pare rau pentru ca odata,cand alergam prin casa, am calcat pe ochelarii bunicii.
Pe bunica o iubesc cel mai mult, ea canta si imi citeste mereu povestile incet .
Mos Craciune, eu nu iti cer jucarii ca ceilalti copii, desi nu m-as supara daca mi-ai aduce cateva.
Voiam sa te rog sa ma faci odata baiat mare si cuminte,
Si daca poti, fa sa ninga de Craciun cu fulgi uriasi.

Gaudeamus igitur

Am vazut tineretea mergand pe strazi,
Emotionata sau nepasatoare,
Fluierand vise nenascute,
Balansandu-se in ritmuri numai de ea auzite,
Ocolind drumurile stiute si nestiute,
Ca intr-o dimineata galagioasa.

Am incercat sa ma prezint,
Mi-a spus ca detesta formalitatile.
Am indraznit atunci sa o insotesc
In marsul ei nebunesc,
Fara cuvinte.

Ne-am amintit ca ne mai vazusem
de nenumarate ori...
Ne stiam amintirile, nepovestite vreodata.
Am baut o cafea stundenteasca, imaginara,
plina de intamplari si taceri.

Ne-am promis ca ne vom revedea peste un an,
Intre aceleasi sunete indraznete de inceput,
Alcatuind povesti din franturi de conversatii,
din fum sau zambete.

Hei, mai stai putin, doar pret de o tigara...
Si daca nu exista maine?

Sa ne bucuram asadar!

De atunci o vad in fiecare toamna,
alergand pe strazi,
traind frenetic,
la fel ca atunci cand ne bateam pe umar.

Ghicitoare

Cat de firesc, o stea se stinge.
La mii de ani lumina, o alta se naste
dintr-o intamplatoare geometrie.
Ca si cum intreg universul,
N-ar fi decat viata si renastere,
Intr-un fir de nisip sau in cer.

Si totusi ramane misterul imbratisarii,
Atat de simplu, deslusit de mii de ori,
In fir de nisip sau in cer.

Sub ochi profani, atata viata de sorbit,
si crud de liberi.

" de-a v-ati ascunselea" si libertatea

Fie ca ducem o viata banala, departe de modul nostru de a fi, impersonala, dupa modul de a fi al celorlalti, fie ca uneori intram in viata si ne bucuram in mod autentic, fara "tatonari", fara sa o " adulmecam" de departe, fara sa o lasam pe ea sa ne poarte, mergand pe varful degetelor, de frica sa nu facem prea mult zgomot, e vorba de o alegere.

As crede ca libertatea nu e nici un "dat", gata ambalat pe care sa-l poti cumpara, nici un cadou pe care l-ai putea primi intr-o zi de la cineva drag.

Este vorba de faptul ca in fiecare clipa ai cel putin doua posibilitati de a alege, ca un risc pe care ti-l asumi continuu.

Dincolo de conditionarile biologice, de mediu, societate, suntem infricosator de liberi sa decidem in fiecare situatie, sa optam pentru un sens sau altul.Cred ca

e inutil si nici nu e cazul sa ne pacalim dand vina pe intamplare sau dumnezei. Asta nu inseamna nici pe departe o gandire atee, ci una autonoma, lipsita de tipare imprumutate, de conditionari.

De fapt,esti liber sa alegi sensuri,sa cauti raspunsuri personale, sa traiesti in mod real si responsabil sau sa traiesti " prin delegatie", sa tragi mereu pe cineva la raspundere.

Jocul " de-a v-ati ascunselea" e frumos, dar oricum ai fi, n-ai vrea sa dai ochii cu tine?

Am inteles ca viata este miraculoasa, ca se cere a fi respectata, ascultata cu rabdare si mai ales inteleasa, ca exista prea putine motive care sa te faca sa renunti la un vechi prieten, ca fara cuvinte, poti multumi fiecaruia pentru momentele oferite, ca fiecare persoana si situatie este unica si pentru acest lucru, merita sa fii deschis, sa vezi lucrurile mereu intr-o lumina noua, pentru ca in fiecare zi esti diferit de ieri si maine.

Am inteles cat de mult conteaza caldura, apropierea de celalalt, momentele de confesiune si poate cea mai de pret bogatie a omului este omul, prieten celorlalti si prieten siesi.

Poate ca nu ai fi fost ceea ce esti, daca nu ai fi trait atatea lucruri, poate ca pentru a afla calea catre adevar trebuie sa le fi parcurs pe toate celelalte care duc catre greseala. Poate ca in timp ce o strabati , n-o sa iti dai seama daca e vorba de una sau alta.

Inteleg ca la urma urmei, viata iti cere sa fii constient de ceea ce ti se intampla, pentru a putea sa respiri si mai adanc, cu mai mult curaj.

Am invatat sa respect individualitatea, pentru ca nu cred in regulile universale, am invatat ca pentru a reusi sa inteleg nu exista alta modalitate decat sa accept si sa respect ceea ce imi apartine: locuri, oameni, impresii, sa construiesc si sa creez pentru a ma putea lua in stapanire.

Copiii raman centrati pe detalii, adultului i se cere sa priveasca evenimentele mai detasat, pentru a intelege cateodata ridicolul situatiei de care se ingrijoreaza.

Viata te invita sa traiesti, sa creezi si sa te bucuri, dar mai ales sa traiesti pana la lacrimi.

Timpul viu

Acum noaptea respira, vibreaza necumpatata,

Singura, cauta lumina, jocul.

Maine copiii o vor picta

in acuarele arse de soare,

in ecouri vlaguite,

in povesti.

Poet batran, versurile traiesc,

Elibereaza muza de hartie,

Dezbraca-te de umbra de ieri, de maine.

Paseste pe nuferi spre timpul viu.