Fie ca ducem o viata banala, departe de modul nostru de a fi, impersonala, dupa modul de a fi al celorlalti, fie ca uneori intram in viata si ne bucuram in mod autentic, fara "tatonari", fara sa o " adulmecam" de departe, fara sa o lasam pe ea sa ne poarte, mergand pe varful degetelor, de frica sa nu facem prea mult zgomot, e vorba de o alegere.
As crede ca libertatea nu e nici un "dat", gata ambalat pe care sa-l poti cumpara, nici un cadou pe care l-ai putea primi intr-o zi de la cineva drag.
Este vorba de faptul ca in fiecare clipa ai cel putin doua posibilitati de a alege, ca un risc pe care ti-l asumi continuu.
Dincolo de conditionarile biologice, de mediu, societate, suntem infricosator de liberi sa decidem in fiecare situatie, sa optam pentru un sens sau altul.Cred ca
e inutil si nici nu e cazul sa ne pacalim dand vina pe intamplare sau dumnezei. Asta nu inseamna nici pe departe o gandire atee, ci una autonoma, lipsita de tipare imprumutate, de conditionari.
De fapt,esti liber sa alegi sensuri,sa cauti raspunsuri personale, sa traiesti in mod real si responsabil sau sa traiesti " prin delegatie", sa tragi mereu pe cineva la raspundere.
Jocul " de-a v-ati ascunselea" e frumos, dar oricum ai fi, n-ai vrea sa dai ochii cu tine?
